Cum se pronunță: radianță

RADIANȚĂ, radianțe, substantiv feminin: (fiz.) Mărime fotometrică egală cu raportul dintre fluxul luminos emis de suprafaţa unui corp şi aria acestei suprafeţe; emananţă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: emitanță (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: radiance (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: radiant

RADIANT, -Ă, radianți, -te, adjectiv: 1. (despre corpuri) Care radiază; 2. (despre energie) Care se propagă prin radiaţii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: radiant (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: radial

RADIAL, -Ă, radiali, -e, adjectiv: Care se răspândeşte dintr-un punct în direcţii diferite (ca nişte raze); dispus în formă de raze. Sursa: DEX ’09 Sinonime: radiar, radiat (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană, limba franceză: radial (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: radar

RADAR, radare, substantiv neutru 1. Instalaţie cu ajutorul căreia se detectează şi se localizează obiecte îndepărtate prin emiterea unor unde radio; radiolocator; 2. Sistem de detectare-localizare care stă la baza acestei instalaţii; 3. Aparat care determină viteza de deplasare a unui automobil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: radar (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: radă

RADĂ, rade, substantiv feminin: Bazin de apă din apropierea unui port, servind la staţionarea şi la adăposti-rea navelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rade (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: racord

RACORD, racorduri, substantiv neutru: 1. Element de legătură între două părţi ale unui sistem tehnic; 2. Tub care face legătura între două conducte, prin care circulă un fluid; 3. Porţiune dintr-un circuit electric care face legătura între un receptor de energie electrică şi reţeaua de distribuție. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: raclor

RACLOR, racloare, substantiv neutru: Dispozitiv mobil folosit pentru îndepărtarea nămolului depus pe fundul decantoarelor. Sursa: DEX ’09 Sinonime: răzuitor (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: racloir (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: racletă

RACLETĂ, raclete, substantiv feminin: Unealtă folosită în operaţii de curăţare sau de răzuire a unor suprafeţe; răzuitor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: raclette (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →