Cum se pronunță: furuncul

FURUNCUL, furuncule, substantiv neutru: Inflamaţie purulentă a pielii şi ţesutului subcutanat. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop.) buboi, (reg.) furnicel, (Transilv.) paisăc (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: furunculus; limba franceză: furoncle (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furtunos

FURTUNOS, -OASĂ, furtunoși, -oase, adjectiv 1. Care se caracterizează prin prezenţa furtunii; cu furtună; 2. (fig.) Care se manifestă ca o furtună; ca o furtună. Sursa: DEX ’09 Sinonime: viforos, vijelios, (rar) viforatic, (pop.) viforât, (reg.) vifornic, vântos, vânturos, (înv.) furtunatic, tempestuos, dezlănțuit, impetuos (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: furtună + suf. -os (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furtună

FURTUNĂ, furtuni, substantiv feminin 1. Vânt puternic însoţit (uneori) de ploaie, grindină şi descărcări electrice; vântoasă; vântoaică; vijelie; 2. (fig.) Stare de nelinişte puternică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: furtúna (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furtunatic

FURTUNATIC, -Ă, furtunatici, -e, adjectiv 1. (despre fenomene atmosferice) Care are caracter de furtună; 2. (despre persoane şi despre manifestările lor) Care vădeşte intensitate şi lipsă de logică. Sursa: DEX ’09 Sinonime: furtunos, viforos, vijelios (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: furtună + suf. -atic (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furtun

FURTUN, furtunuri, substantiv neutru: Tub flexibil de cauciuc sau de material plastic, care serveşte la transportarea fluidelor la distanţe. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (Transilv.) șloag, (înv.) tulumbă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: hortum (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furt

FURT, furturi, substantiv neutru: Delict constând în însuşirea (pe ascuns) a unor lucruri străine; hoţie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: furat, furătură, hoție, pungășeală, pungășie, (livr.) rapt, (pop. și fam.) hoțomănie, (pop.) tâlhărie, (reg.) robălie, (înv. și fam.) sfeteriseală, sfeterisire, (înv.) tâlhărășug (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: furtum (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →