Cum se pronunță: triumf

TRIUMF, triumfuri substantiv neutru 1. (În Roma antică) Celebrare a unei victorii prin intrarea solemnă în oraș a comandantului biruitor, pe un car tras de patru cai albi și însoțit de un cortegiu din care făceau parte senatori, căpeteniile armatei și prizonierii făcuți în război, reprezentând cea mai înaltă onoare acordată 2. Victorie, biruință de […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furou

FUROU, furouri, substantiv neutru: Articol de lenjerie femeiască confectionat dintr-o ţesătură fină combinată cu dantelă, purtat ziua; combinezon. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fourreau (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furoare

FUROARE, furori, substantiv feminin (rar) 1. Exces de furie; 2. Patimă arzătoare; pasiune puternică. Sursa: DEX ’09 Sinonime: senzație, vâlvă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fureur; limba latină: furor, -oris (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furnizor

FURNIZOR, -OARE, furnizori, -oare, substantiv masculin și feminin: Persoană sau întreprindere care furnizează ceva. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fournisseur (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furnitură

FURNITURĂ, furnituri, substantiv feminin 1. Ceea ce este furnizat; 2. Material auxiliar (aţă, căptuşeală, nasturi etc.) folosit la confectionarea articolelor de îmbrăcăminte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fourniture (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furnir

FURNIR, furnire, substantiv neutru: Placă subţire de lemn care se foloseşte în industria mobilei la fabricarea placajului, a panelelor etc.). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Furnier (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furie

FURIE, furii, substantiv feminin: Stare de extremă enervare; mânie violentă, impetuoasă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: furie; limba latină: furia (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furie II

FURIE, furii, substantiv feminin: 1. mai ales la plural (în mitologia romană) Zeiţă a răzbunării şi a pedepsirii celor nimeriţi în infern; 2. (fig.) Femeie rea şi arţăgoasă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: furie; limba latină: furia (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: furibund

FURIBUND, -Ă, furibunzi, -de, adjectiv: Care vădeşte o mare furie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (livr.) rabiat, (fig.) turbat (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: furibond; limba latină: furibundus (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →