FURIOS, -OASĂ, furioși, -oase, adjectiv 1. Care manifestă furie în comportare; 2. (despre fenomene) Care se manifestă cu (mare) violenţă; care se produce foarte puternic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverșunat, mâniat, mânios, pornit, (livr.) obstinat, (pop.) îndrăcit, năbădăios, oțărât (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: furieux; limba latină: furiosus […]
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: furioso
FURIOSO, adverb (muz.): (indică modul de interpretare) Executând vijelios; cu pasiune. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: furioso (DEX ’09).
Cum se pronunță: furier
FURIER, furieri, substantiv masculin: (înv.) Militar cu funcţie de secretar într-o cancelarie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (mil.) (înv.) taingiu (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fourrier (DEX ’09).
Cum se pronunță: extremism
EXTREMISM, substantiv neutru – Atitudine (politică) caracterizată prin idei, păreri exagerate, unilaterale, bazată pe ură și intoleranță. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “extrémisme”
Cum se pronunță: extremă
EXTREMĂ, extreme, substantiv feminin – 1. Partea cea mai îndepărtată a unei suprafețe; limită; margine; capăt. * A cădea dintr-o ~ în alta. A trece de la o atitudine exagerată la alta, tot exagerată. 2. (sport) Jucător al unei echipe de fotbal, hochei sau handbal, care ocupă locul cel mai înaintat. Sursă: DEX ’09 Etimologie: […]
Cum se pronunță: extrem
EXTREM, extremă (~i, ~e), adjectiv – 1. Care este la cel mai înalt grad; foarte intens. Frumusețe ~ă. Răutate ~ă. 2. Care termină un spațiu, o durată etc.; aflat la cel mai îndepărtat punct; ultim. Limită ~ă. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “extremus” și din limba franceză “extréme”
Cum se pronunță: extravilan
EXTRAVILAN, extravilană (~i, ~e), adjectiv – Care este situat în afara spațiului construibil al unei localități. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “extra-” + latinescul “villanus”
Cum se pronunță: extraurban
EXTRAURBAN, extraurbană, adjectiv – Care este în afara orașului. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “extra-” + “urban”
Cum se pronunță: exteritorialitate
EXTERITORIALITATE, substantiv feminin (jur.) – Totalitate a drepturilor extrateritoriale. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba germană “Exterritorialität”
Cum se pronunță: lanț
lanț, lanțuri, substantiv neutru, 1. Șir de verigi, de plăci, de zale etc. metalice, unite între ele pentru a forma un tot, care servește spre a lega ceva, a transmite o mișcare etc. 2. Lanț mic, de obicei din metal prețios, servind ca podoabă (la mână, la gât). diminutive: lănțișor Sursa: DEX ’09 etimologie: limba […]
