Cum se pronunță: stoicism

STOICISM substantiv neutru 1. Curent filozofic în Grecia și Roma antică, care în domeniul eticii susținea că înțelepții trebuie să se conducă numai după rațiune, renunțând la plăceri și făcând față cu fermitate încercărilor vieții. DEX ’09 DLRLC DN 2. Tărie, fermitate morală în încercările vieții. DEX ’09 DEX ’98 DLRLC Etimologie: Cuvânt provenit din […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sofisticat

SOFISTICAT, sofisticată adjectiv 1. Despre limbaj, stil, aspect etc. 1.1. (Despre oameni) Care se manifestă artificial, complicat, prețios. DEX ’09 2. Care are la bază un sofism; propriu sofiștilor. DEX ’09 DEX ’98 DN Sinonime: artificial, complicat, căutat, nenatural, prețios Antonime: simplu Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sophistiquer DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: livresc

LIVRESC, livrescă adjectiv 1. Întemeiat numai pe informația din cărți și în limbajul oamenilor culți.. DEX ’09 DEX ’98 DLRLC DN Sinonime: cult cărturăresc savant Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză livresque DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: fulgurant

FULGURANT, -Ă, fulguranți, -te, adjectiv: 1. Care fulgeră; care produce fulgere; 2. Care produce o lumină orbitoare asemănătoare fulgerului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fulgurant; limba latină: fulgurans, -ntis (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: fulgerător

FULGERĂTOR, -OARE, fulgerători, -oare, adjectiv: 1. Care se răspândeşte repede; ca fulgerul; 2. Care se produce foarte repede; cu iuţeală mare; 3. fig. (despre priviri) Care este foarte scurt şi pătrunzător. Sursa: DEX ’09 Sinonime: rapid, vertiginos, brusc, deodată, subit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a fulgera + suf. -ător (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: fulgerat

FULGERAT, -Ă, fulgerați, -te, adjectiv: 1. v. a fulgera; 2. Care a fost lovit de fulger; 3. fig. (despre persoane) Care acţionează pripit; iute din fire; 4. (despre fructe) Copt înainte de termen (şi fără gust); pălit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a fulgera (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: fulgerare

FULGERARE, fulgerări, substantiv feminin: 1. v. a fulgera; 2. v. fulger; 3. (fig.) Lumină de scurtă durată (ca un fulger); 4. (fig.) Interval de timp foarte scurt; clipă; 5. (pop.) Senzaţie dureroasă, violentă, dar scurtă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a fulgera (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: fulger

FULGER, fulgere, substantiv neutru: Fenomen atmosferic care constă dintr-o descărcare electrică, însoţită de o lumină vie, produsă foarte repede şi pentru scurt timp. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (rar) străfulgerare, (pop.) scăpărare, scăpărat, (reg.) sfulger, (înv. și pop. fig.) săgeată (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: fulger (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →