Cum se pronunță: magnetizator

MAGNETIZATOR, magnetizatori, substantiv masculin / magnetizator, magnetizatoare, adjectiv / magnetizatoare, magnetizatoare, substantiv feminin – (Persoană) care poate să transmită magnetism. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: magnétiseur (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: magnetizație

MAGNETIZAȚIE, magnetizații, substantiv feminin – Mărime care indică gradul de magnetizare al unui corp; intensitate de magnetizare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: magnétisation (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: magnetit

MAGNETIT, substantiv neutru – Minereu de fier de culoare neagră sau cenușie-închis, care se găsește în roci eruptive și care are proprietatea de a atrage fierul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: magnétite. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →