Articles Tagged: cum se pronunta

EXPLICAȚIE, explicații – substantiv feminin – 1. v. A EXPLICA. 2. Lămurire a ceea ce este neînțeles; clasificare a unei chestiuni. * A cere ~i (cuiva) a cere (cuiva) socoteală. 3. Cauză, motiv al unei acțiuni sau întâmplări. (G.-D. explicației; Sil. ex-pli-ca-ți-e) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “explicatio, ~onis” și din […]

EXPLICABIL, explicabilă (~i, ~e), adjectiv – Care poate fi explicat. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “explicable”

EXPERTIZĂ, expertize, substantiv feminin – 1. Cercetare care se referă la diferite probleme sau situații. 2. Raportul unui expert asupra cercetărilor întreprinse. (G.-D. expertizei) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “expertise”

EXPERT, expertă (~ți, ~te), substantiv masculin și feminin – 1. Specialist cu o pregătire înaltă; om care posedă cunoștințe fundamentale într-un anumit domeniu de activitate. 2. Specialist însărcinat de un organ de stat să facă o expertiză. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “expertus” și din limba franceză “expert”

EXPERIMENTAT, experimentată (~ți, ~te), adjectiv – 1. Care a acumulat experiență într-un domeniu de activitate. Medic ~. 2. Care a trecut prin greutățile vieții; încercat; călit; oțelit. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din verbul “a experimenta”

EXPERIMENTATOR, experimentatoare (~ori, ~oare), substantiv masculin şi feminin – Persoană care realizează experiențe științifice. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “expérimentateur”

EXPERIMENTAL, experimentală (~i, ~e), adjectiv (adesea adverbial) – 1. Care ține de experiment, Calcul ~. Stație ~ă. 2. Care este bazat pe experiment. Metodă ~ă. 3. Care rezultă din experiment. Date ~e. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “experimentalis” și din limba franceză “expérimental”

EXPERIMENT, experimente, substantiv neutru – Procedeu de cercetare în știință, constând în provocarea intenționată a unor fenomene, pentru a le studia în anumite condiții; experiență. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină: “experimentum”

EXPEDIȚIONAR, expediționară (~i, ~e), adjectiv – Care ține de expediție; propriu expedițiilor. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “expéditionnaire”

EXPEDIȚIE, expediții, substantiv feminin – 1. Călătorie lungă, întreprinsă de un grup de persoane, cu anumite scopuri. ~ geopolitică. 2. Campanie militară pentru cucerirea unui teritoriu străin, îndepărtat de propria țară. 3. Trimitere de mărfuri, de corespondență etc. la o anumită adresă. (G.-D. expediției) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “expeditio, ~onis” […]