Cum se pronunță: a chitui

A CHITUI, chituiesc, verb 1. (geamuri) A lipi cu chit, fixând de rama ferestrei; 2. (suprafeţe, tavane, pereţi) A da cu chit (pentru a face neted); 3. (găuri, crăpături etc.) A astupa cu chit (pentru a nivela cu restul suprafeţei). Sursa: DEX ’09 Etimologie: chit + suf. -ui (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a chiti I

A CHITI, chitesc, verb (pop.) 1. A prevedea din timp, elaborând un plan; a planifica; a chibzui; 2. A găsi de cuviinţă; a socoti; a crede; a gândi; a considera; 3. (lucruri sau fiinţe) A face să devină (mai) frumos, adăugând elemente decorative; a împodobi; a înfrumuseţa. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: chită

CHITĂ, chite, substantiv feminin (reg.) 1. Mănunchi de flori; buchet; 2. Mănunchi format din douăsprezece fuioare de in sau de cânepă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba sârbă: kita; limba ucraineană: kyta (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: chitară

CHITARĂ, chitare, substantiv feminin: Instrument muzical cu coarde, care emite sunete prin lovire sau ciupire cu degetele. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: chitarra (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: chitanță

CHITANȚĂ, chitanțe, substantiv feminin: Dovadă care atestă recepţionarea sau restituirea a ceva (sume de bani, bunuri materiale etc.); recipisă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: quittance (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: chit II

CHIT, chituri, substantiv neutru: Pastă formată dintr-un amestec de praf mineral şi un aglomerant care se întăreşte la aer, având diferite întrebuinţări în construcţii (la fixarea geamurilor în cercevele, pentru astuparea găurilor din lemn în vederea vopsirii). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Kitt (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →