Cum se pronunță: cabană

CABANĂ, cabane, substantiv feminin 1.  Casă (la munte) construită, de obicei, din lemn, care servește pentru adăpostirea turiștilor și a vânătorilor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cabane.

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: cabalin

CABALIN, -Ă, cabalini, -e, substantiv feminin sau adjectiv, 1. S. f. (La pl.) Familie de animale domestice din care face parte calul; (și la sg.) animal din această familie. 2. Adj. Care aparține cailor, privitor la cai; cavalin. Rasă cabalină. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: caballinus

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: cabală

CABALĂ,  cabale, substantiv feminin, 1. Tradiție religioasă ebraică, bazată pe interpretarea ezoterică și simbolică a Vechiului Testament; știință ocultă de a comunica cu lumea exterioară. 2. Fig. Uneltire, intrigă. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cabale

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: efigie

EFIGIE, efigii, substantiv. feminin. 1. Reprezentare în relief pe monede, medalii etc. a chipului unui personaj important. 2. Imaginea, portretul pictat, desenat, incizat etc. al unei persoane. Etimologie. Cuvânt provenit din limba latină: effigies.

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: corsar

CORSAR, corsari, substantiv masculin 1. Corabie înarmată aflată în proprietatea particulară a unei persoane, care, cu învoirea guvernului, ataca și jefuia vasele inamice. 2. Comandant al unei astfel de corăbii; p. ext. pirat, hoț de mare. Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: corsaro, franceză. corsaire.

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: solipsism

SOLIPSISM, solipsisme, substantiv neutru 1. Concepție filosofică idealist-subiectivă potrivit căreia singura realitate ar fi eul, conștiința individuală, întreaga lume exterioară existând numai în această conștiință. Etimologie. Cuvânt provenit din limba franceză: solipsisme.

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: diadoh

DIADOH, diadohi, substantiv masculin – 1) Nume dat marilor comandanţi de oşti ai lui Alexandru Macedon.2) (în Grecia modernă) Moştenitor al tronului. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: diadoque

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: editorial

editorial, editorială, adjectiv – 1. Care aparține editurii sau editării, privitor la edituri sau la editare. 2. Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat, care exprimă părerea conducerii redacției într-o problemă actuală importantă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éditorial

Vezi cum se pronunță