ȚANDĂRĂ, țăndări, substantiv feminin – Bucățică subțire care se desprinde dintr-un material casabil (în procesul prelucrării) sau dintr-un obiect spart. *A face țăndări a) a sparge ceva în bucăți mici; b) a distruge. A-i sări cuiva – a se supăra foarte tare; a se înfuria. (G.-D. țăndării). Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvant provenit din limba […]
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: țanc
ȚANC- țancuri, substantiv neutru sau interjecție – Vârf ascuțit al unei stânci., 2. Bețișor gradat cu care se măsoară laptele muls la o stână. La timp; exact când trebuie; la momentul potrivit. interjecție. Se folosește pentru a reda un zgomot metalic ascuțit. Sursă: DEX ’09 Etimologie: onomatopee (DEX’09)
Cum se pronunță: țambră
ȚAMBRĂ, țambre, substantiv feminin, rar – 1) Căptușeală de scânduri (în galeriile unei mine sau a unei fântâni). 2) reg. Scândurăcu lățimea (și grosimea) mică. – de consolidare. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba poloneză: cembra. (DEX ’09)
Cum se pronunță: nădejde
nădejde, nădejdi substantiv feminin, 1) credinţă în posibilitatea realizării unei dorinţe sau a unei acţiuni; sentiment al unei persoane care speră; speranţă. • de nădejde a) pe care te poţi bizui; de încredere; b) sigur; c) trainic; temeinic. cu nădejde a) cu încredere; b) foarte bine; solid. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba slavă: […]
Cum se pronunță: a nădăjdui
a nădăjdui 1. verb intranzitiv: a trage nădejde; a nutri sau a avea speranţă; a spera. 2. verb tranzitiv (urmat, mai ales, de o propoziţie completivă) a conta aşteptând cu încredere; a considera ca trebuind să se realizeze; a vrea să creadă: a nădăjdui într-o reuşită. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din nădejde + suf. […]
Cum se pronunță: țambalagiu
ȚAMBALAGIU, țambalagii, substantiv masculin – Persoană care cântă la țambal. Sursă: DEX ’09 Etimologie: țambal + suf. “~agiu” (DEX ’09)
Cum se pronunță: năclăială
năclăială, năclăieli substantiv feminin, 1) substanţă cleioasă, vâscoasă, care năclăieşte ceva. 2) aceea ce este năclăit. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din a (se) năclăi + suf. ~ială, sursă DEX09
Cum se pronunță a se năclăi
a se năclăi verb intranzitiv, 1) a se acoperi cu o substanţă cleioasă sau cu murdărie, îmbibânduse. 2) rar (despre sânge) a trece din stare lichidă în stare solidă; a se face vârtos; a se închega; a se coagula. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba bulgară: naklejvam, sursă DEX09
Cum se pronunță a năclăi
a năclăi verb tranzitiv (obiecte ce pot absorbi lichide) a face să se năclăiască. Sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din limba bulgară: naklejvam, sursă DEX09
Cum se pronunță năbușitor
năbușitor, –oare, năbușitori, –oare, ÎNĂBUȘITOR, sursă DEX09 Etimologie Cuvânt provenit din a năbuşi + suf. ~tor, sursă DEX09
