FARAD, farazi, substantiv masculin: fiz. Unitate de măsură a capacităţii electrice. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: farad (DEX ‘09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: far
FAR, faruri, substantiv neutru 1. Turn construit pe o coastă sau pe o insulă, prevăzut cu o sursă puternică de lumină în partea superioară, servind drept reper la orientarea navelor şi avioanelor în timpul nopţii; 2. Dispozitiv de iluminat, instalat în partea din faţă a unui vehicul. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: proiector (Sursă: Sinonime 2002). […]
Cum se pronunță: fapt
FAPT, fapte, substantiv neutru 1. Întâmplare care a avut loc în realitate; eveniment; 2. Fenomen izolat dintr-un anumit domeniu; 3. v. FAPTĂ; 4. (în îmbinare cu substantive ce denumesc anumite perioade exprimă ideea de început) În ~ul zilei. În ~ul serii. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: caz, întâmplare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba […]
Cum se pronunță: fantomă
FANTOMĂ, fantome, substantiv feminin 1. (în superstiţii) Fiinţă imaginară, creată de fantezie, care provoacă spaimă; nălucă; arătare; vedenie; stafie; spirit; duh; 2. Lucru imaginar care nu are corespondent în realitate. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: apariție, arătare, duh, fantasmă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, vedenie, viziune (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvant provenit din […]
Cum se pronunță: fantezie
FANTEZIE, fantezii, substantiv feminin 1. Facultatea de a-şi închipui ceva în mod creator; imaginaţie creatoare; 2. Dorinţă ieşită din comun; gust bizar; capriciu; 3. Operă de imaginaţie în care creaţia artistică nu este supusă unor reguli formale; 4. Lucru născocit; 5. Piesă muzicală instrumentală. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: ficțiune, imaginație, invenție, închipuire, născocire, plăsmuire, scorneală, […]
Cum se pronunță: fantă
FANTĂ, fante, substantiv feminin: Deschizătură îngustă pentru comunicarea unui spaţiu închis cu exteriorul. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: (tehn.) crăpătură; (fiz.) fereastră (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fente (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fantastic
FANTASTIC, -Ă, fantastici, -ce, adjectiv 1. (şi substantival) Care este creat de imaginaţie; inexistent în realitate; plăsmuit de fantezie; ideal; imaginar; fictiv; ireal; 2. Care este bazat pe fantezie; dominat de supranatural; 3. şi adverbial Care este comun prin aspectul exterior. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: fantasmagoric, ireal, plăsmuit, fabulos, legendar, miraculos, mitic, supranatural, extraordinar (Sursă: […]
Cum se pronunță: fantast
FANTAST, -Ă, fantaști, -ste, substantiv masculin și feminin 1. Persoană care se dedă la fantezii; 2. Autor de creaţii literare fantastice. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Phantast (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fantasmă
FANTASMĂ, fantasme, substantiv feminin 1. v. FANTOMĂ; 2. Imagine vizuală bizară; halucinaţie; vedenie. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: fándasma (DEX ‘09).
Cum se pronunță: labiovelar
labiovelar, -ă, labiovelari, adjectiv, (Despre consoane) A cărei articulare se realizează concomitent prin rotunjirea buzelor și atingerea limbii de vălul palatului. Sursa: DEX ’09, DOOM 3 etimologie: limba franceză labiovélaire silabație: la-bi-o-ve-lar

