Cum se pronunță: adoptiv

ADOPTIV, -Ă, adoptivi, -e, adjectiv (Despre copii) Primit în familie cu drepturi şi obligații de copil propriu; (despre părinţi) care a adoptat un copil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adoptif și adoptivus (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a adopta

ADOPTA, adopt, verb I. Tranz. 1. A înfia un copil. 2. A-şi însuşi felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc. 3. A accepta ceva în urma unui vot. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adopter și adoptare (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: adonis

ADONIS, adonişi, substantiv masculin 1. Nume care se dă (după un personaj legendar din Antichitate) unui tânăr foarte frumos. 2. Fluture cu aripile de culoare albastră-deschis. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adonis (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: adonic

ADONIC, adonice, adjectiv (In sintagma) Vers adonic = vers format dintr-un dactil şi un spondeu sau un troheu, folosit în versificaţia greacă şi latină. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adonique (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: adolescență

ADOLESCENȚĂ substantiv feminin Perioadă a vieții omului cuprinsă între vârsta pubertății şi cea adultă, în care are loc maturizarea treptată a funcțiunilor fizice şi psihice ale organismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adolescence și adolescentia (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →