Articles Tagged: cum se pronunta

ADMONIȚIUNE, admoniţiuni, substantiv feminin 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: admonition și admonitio, -onis (DEX ’09).  

ADMONITIV, -A, admonitivi, -e, adjectiv (Livr.) Care admonestează, care cenzurează. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: admonitif (DEX ’09).

ADUNĂTOR, -OARE, adunători, -oare, adjectiv, substantiv masculin şi feminin, neutru 1. Adj., s.m. şi f. (Persoană) care adună; p. ext. strângător, econom. 2. S.n. Maşină pentru recoltarea cerealelor şi a fânului. – Aduna + suf. -ător. Sursa: DEX ’09

ADUNAT, -A, adunați, -te, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. Strâns (la un loc). Spec. (Despre aşezări rurale) Cu case aşezate una lângă alta, în strânsă apropiere. 2. S.f. art. (Reg.) Una dintre figurile jocului căluşarilor. – V. aduna. Sursa: DEX ’09

ADUNARE, adunări, substantiv feminin 1. Acţiunea de a (se) aduna şi rezultatul ei. 2. Una dintre cele patru operaţii aritmetice, care constă în totalizarea mai multor numere într-unul singur, 3. Întrunire a mai multor persoane în scopul discutării unor probleme de interes general; grup format din aceste persoane. Adunare constituantă = adunare alcătuită din reprezentanti […]

ADUNA, adun, verb Tranz. A strânge la un loc ceea ce se află răspândit, împrăştiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate părţile; a strânge, a concentra. 3. Tranz. A culege (alegând de ici şi de colo). 4. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. […]

ADUMBRI, adumbresc, verb IV. 1. Tranz. A face, a tine umbră (I 1); a umbri. 2. Refl. A se aşeza, a se adăposti la umbră. – Din latină: adumbrare (după umbri). Sursa: DEX ’09

ADULTERIN, -A, adulterini, -e, adjectiv (Adesea substantivat) Născut dintr-un adulter. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adultérin și adulterinus (DEX ’09).

ADULTERARE, adulterări, substantiv feminin (Livr.) Falsificare, denaturare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și engleză: adultération și adulteration (DEX ’09).

ADULTER, -Ă, adulteri, -e, adjectiv, substantiv netru 1. Adj. (Despre soți) Care a încălcat fidelitatea conjugală. 2. S.n. Infracţiune care constă în încălcarea fidelității conjugale de către unul dintre soţi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adultère și adulterium (DEX ’09).