Cum se pronunță: marsupiu

MARSUPIU, marsupii, substantiv neutru: Cavitate abdominală în formă de pungă în care femela marsupialelor îşi poartă puii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină, limba franceză: marsupium (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: marsupial III

MARSUPIAL, -Ă, marsupiali, -e, adjectiv 1. (Animale) A cărui femelă își poartă puii în marsupiu; 2. anat. (Organe) În formă de pungă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: marsupial (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: marsupial II

MARSUPIAL, marsupiali, substantiv masculin 1. (la plural) Ordin de mamifere vivipare, a căror femelă îşi poartă puii în marsupiu (reprezentanţi: cangurul, ursul-australian, sariga); 2. Animal din acest ordin. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: marsupial (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: marsupial I

MARSUPIAL, marsupiale, substantiv neutru 1. (la plural) Ordin de mamifere vivipare, a căror femelă îşi poartă puii în marsupiu (reprezentanţi: cangurul, ursul-australian, sariga); 2. Animal din acest ordin. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: marsupial (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →