Articles Tagged: cum se pronunta

ACCELERAT, -Ă, accelerați, -te, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care este iuțit, grăbit; care are o frecvenţă mai mare decât cea normală. Ritm accelerat. Respiratie accelerată. 2. S.n. Tren cu viteză mai mare decât a personalului (şi care nu opreşte în toate gările). – V. accelera. Sursa: DEX ’09

ACCELERARE, accelerări, substantiv feminin Actiunea de a accelera şi rezultatul ei: iuțire, grăbire, urgentare, zorire. – V. accelera. Sursa: DEX ’09

ACCELERANDO adverb (Indică modul de executare a unei lucrări muzicale) Din ce în ce mai repede. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt italienesc.

ACCEDERE substantiv feminin Faptul de a accede. – V. accede Sursa: DEX ’09

ACĂRITĂ, acărițe, substantiv feminin (Pop.) Cutiuță în care se păstrează ace, ață şi alte mărunţişuri necesare la cusut; acarniţă. Ac + suf. -ăriță. Sursa: DEX ’09

ACAȚIU substantiv masculin v. acaţ. Sursa: DEX ’09

ACARNIŢĂ, acarnițe, s.f. (Reg.) Acăriţă. – Ac + suf. -arniță. Sursa: DEX ’09

ACCEPTA, accept, verb I. Tranz. A fi de acord cu…; a primi, a consimți să…; a admite, a aproba, a încuviința. A suporta, a tolera. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: accepter și acceptare (DEX ’09).

ACCENTUA, accentuez, verb I. 1. Tranz. A marca prin accent (1). Fig. A sublinia, a întări, a pune în evidenţă, a reliefa. 2. Refl. Fig. A se intensifica. [Pr.: -tu-al- Din fr. accentuer. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: accentuer (DEX ’09).