Articles Tagged: cum se pronunta

CENUȘIU, –IE, cenușii, adjectiv 1. De culoarea cenușii; 2. (fig.) Șters, lipsit de expresivitate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: fumuriu, gri, plumburiu, sur, (rar) prăfuriu, (pop.) sein, șoreciu, (reg.) siv, (Munt.) fumur, (înv.) plumbiu, sângepiu, (turcism înv.) bozafer, întunecat, pământiu, (reg.) pământit, pământos (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: cenușă + suf. -iu (DEX ’09).

CENUȘIU, substantiv neutru: Culoare obținută prin suprapunerea în diferite proporții a culorilor alb și negru; gri, sur. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cenușă + suf. -iu (DEX ’09).

CENUȘĂRIT, substantiv neutru: (rar) Operație de tratare a pieilor cu lapte de var și cu leșie de cenușă, pentru a le curăța de păr. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cenușă + suf. -ărit (DEX ’09).

CENUȘĂREASĂ, cenușărese, substantiv feminin 1. Personaj din basme, închipuit ca o fată persecutată și chinuită de mama vitregă; 2. (fig.) Fată persecutată în familie, care muncește paste puteri. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cenușar + suf. -easă (DEX ’09).

CENUȘĂ, cenuși, substantiv feminin 1. Reziduu solid format din substante minerale sub forma de pulbere, care ramane dupa arderea completa a unui corp; 2. (in sintagma) Cenusa vulcanica = masa de elemente fine aruncata in atmosfera de un vulcan in eruptie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: cinusia (din cinis) (DEX ’09).

CENUȘAR, cenușari, substantiv masculin 1. (înv. ironic) Scriitor de cancelarie, copist (prost); 2. Arbore ornamental originar din China, inalt, cu coroana ovala, cu frunze compuse si cu flori mici verzi-galbui. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cenușă + suf. -ar (DEX ’09).

CENUȘAR, cenușare, substantiv neutru 1. Cutie de metal asezata sub gratarul locomotivei sau al unei sobe de incalzit, al unui cuptor etc., in care cade cenusa rezultata din ardere; 2. Atelier sau sectie dintr-o fabrica de tabacarie in care se executa operatiile premergatoare tabacirii; 3. Urna in care se pastreaza cenusa unei persoane incinerate. Sursa: […]

CENUROZĂ, cenuroze, substantiv feminin: Boală parazitară, mai ales la oi, provocată de larva teniei și localizată la creier. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cenurose (DEX ’09).

CENTURION, centurioni, substantiv masculin: Ofițer care comanda o centurie în armata romană. Sursa: DEX ’09 Sinonime: sutaș, sătnic (Sursă: Sinonime 2002) Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: centurio, -onis (DEX ’09).