SECANT ~tă, (~ți, ~te), adj. (despre drepte, curbe) Care întretaie o dreaptă sau un plan. Plan ~ plan care intersectează una sau mai multe suprafețe. Din fr. secant, germ. Sekante. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză secant. (DEX ’09)
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: sec
SEC, seacă (seci), adj. 1) Care este lipsit de apă sau de umezeală; uscat. Teren ~. Tuse seacă tuse fără expectorație. Ger ~ ger uscat, fără zăpadă. Vin ~ vin nealcoolizat. A mânca de ~ a posti. 2) și fig. Care nu are nimic în interior; gol; deșert. Nucă seacă. Cap ~ om prost. În […]
Cum se pronunță: sebum
SEBUM, substantiv neutru, Substanță grasă produsă de glandele sebacee. Din fr. sébum, lat. sebum. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sébum. (DEX ’09)
Cum se pronunță: seboreic
SEBOREIC, ~că (~ci, ~ce), adj., Care ține de seboree; propriu seboreei. Din fr. séborrhéique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză séborrhéique. (DEX ’09)
Cum se pronunță: seboree
SEBOREE ~i, substantiv feminin, Boală a pielii care se manifestă prin tulburări ale funcției secretoare a glandelor sebacee. [Sil. -re-e]. Din fr. seborrhea. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză seborrhea. (DEX ’09)
Cum se pronunță: sebaceu
SEBACEU ~e (~i, ~e), adj., Glandă ~e glandă de la rădăcina părului, care secretează sebumul. [Sil. -ceu, -ce-e]. Din fr. sébacé, lat. sebaceus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sébacé. (DEX ’09)
Cum se pronunță: searbăd
SEARBĂD ~ă, adj., (serbezi, serbede) 1) (despre alimente) Care este fără gust. 2) (despre persoane) Care nu are vlagă; palid la față. 3) fig. Care plictisește; monoton. Din lat. exalbidus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină exalbidus. (DEX ’09)
Cum se pronunță: seară
SEARĂ seri, substantiv feminin, Interval de timp dintre sfârșitul zilei (de când începe să se întunece) și începutul nopții. O ~ de primăvară. Spre (sau înspre, către) ~ pe înserate. De cu ~ a) încă în seara zilei trecute; b) de cum s-a înserat. Bună ~a (sau ~a bună) formulă de salut folosită seara la […]
Cum se pronunță: seamă
SEAMĂ, substantiv feminin, I. 1) Fapt divers; chestiune. Dare de ~ raport de activitate. 2) Mod de desfășurare a unei acțiuni; rânduială. A ști ~a la ceva a cunoaște rostul unui lucru; a ști meșteșugul. 3) Cantitate nedeterminată. O ~ de cuvinte. ◊ Peste ~ peste măsură. Fără număr și fără ~ în număr extrem […]
Cum se pronunță: se
SE, pron. refl. (sine, sie, sieși, își, și) 1) (indică persoana care îndeplinește și suferă acțiunea) Se spală pe față. De la sine fără participarea cuiva. În sinea mea (ta, sa etc.) în conștiința mea (ta, sa etc.). 2) (indică valoarea impersonală sau personal-generalizatoare a acțiunii) Se luminează. Se zice. Din lat. se. Etimologie: Cuvânt […]

