Articles Tagged: cum se pronunta

SEDUCȚIE ~i substantiv feminin, Faptul de a seduce; ademenire/ [G.-D. seducției; Sil. -ți-e] Din lat. seductio, ~onis, fr. séduction. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină seductio. (DEX ’09)

SEDUCĂTOR II ~I, : substantiv masculine, Bărbat care seduce. Din lat. seducere + suf. ~ător. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină seducere. (DEX ’09)

SECURE ~i substantiv feminin,  1) Unealtă asemănătoare toporului, dar cu muchie mai mare, folosită pentru doborârea copacilor și pentru despicatul lemnelor. 2) (în evul mediu) Armă de luptă. [G.-D. securii]. Din lat. securis. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină securis. (DEX ’09)

SECUNDOMETRU ~e substantiv neutru, Instrument de precizie (asemănător cu un ceasornic) pentru măsurarea intervalelor de timp până la fracțiuni de secundă. Din lat. secundus + metro. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină secundus. (DEX ’09)

SECUNDO adv. livr. În al doilea rând. Din lat. secundo. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină secundo. (DEX ’09)

SECUNDĂ ~e substantiv feminin, 1) Unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-un minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clipă; clipita; moment. Într-o ~ într-o clipă; imediat. (Așteptați) o ~ (așteptați) un moment; o clipă; imediat. 3) Unitate de măsură a unghiurilor egală cu a 3600-a parte dintr-un grad. 4) […]

SECUNDAR I ~e substantiv neutru, (la ceasornice) Ac care indică secundele. Din lat. secundus + suf. ~ar. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină secundus. (DEX ’09)

SECUNDAR II ~ă (~i, ~e) adj. 1) Care ocupă un loc secund; situat pe al doilea loc; colateral. 2) Care este mai puțin important; de importanță mai mică; marginal. Rol ~. Produs ~. (Propoziție) ~ă propoziție dependentă de altă propoziție. Din lat. secundarius, fr. secondaire. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină secundarius. (DEX ’09)

SECUNDANT ~tă ( ~ți, ~te), substantiv masculin și substantiv feminin, 1) Persoană care secundează. 2) Arbitru secund. 3) înv. Martor la un duel. Din germ. Sekundant, lat. secundans, ~ntis. Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană Sekundant. (DEX ’09)

SECUND I ~dă (~zi, ~de) adj., Care urmează imediat după primul (loc, timp, importanță, rang etc.); al doilea. Din lat. secundus, fr. second Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină secundus. (DEX ’09)