CĂRĂUȘ, cărăuși, substantiv masculin 1. Carutas; 2. (art.) Numele unei stele mici din Carul-Mare, situata langa a doua stea din protap. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a căra + suf. -uș (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: cărăușie
CĂRĂUȘIE, cărăușii, substantiv feminin 1. Transport de marfuri sau de persoane (in vehicule cu tractiune animala), de obicei pe baza unui contract; 2. Ocupatia de caraus. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cărăuș + suf. -ie (DEX ’09).
Cum se pronunță: cărbunar
CĂRBUNAR, cărbunari, substantiv masculin 1. Muncitor care lucreaza la producerea carbunelui de lemn; 2. Persoana care vinde carbuni. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (rar) mangalagiu, mangalar, mangalizator, (reg.) bocșer, (prin Maram.) săhălbar (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: cărbune + suf. -ar (DEX ’09).
Cum se pronunță: cărbunărie
CĂRBUNĂRIE, cărbunării, substantiv feminin: Loc sau cuptor unde se fac carbuni de lemn. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cărbune + suf. -ărie (DEX ’09).
Cum se pronunță: cărbune
CĂRBUNE, cărbuni, substantiv masculin I. 1. Roca sedimentara combustibila amorfa, de culoare galbuie, bruna pana la neagra, friabila, rezultata prin acumularea materiei vegetale si imbogatirea lenta in carbon a acesteia, folosita drept combustibil si ca materie prima in industria chimica, in metalurgie etc.; 2. Bucata de lemn arsa partial de foc; taciune; prin extensiune, bucata […]
Cum se pronunță: cărbunos
CĂRBUNOS, -OASĂ, cărbunoși, -oase, adjectiv: (Despre roci sedimentare sau cristaline) Care contine pulbere de carbune Sursa: DEX ’09 Etimologie: cărbune + suf. -os (DEX ’09).
Cum se pronunță: cărindar
CĂRINDAR, substantiv neutru: (pop.) Ianuarie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: calendarius (DEX ’09).
Cum se pronunță: feeling
FEELING, feelinguri – substantiv netru, înseamnă sentiment, stare sufletească
Cum se pronunță: geneză
GENEZĂ, geneze, substantiv feminin. Înseamnă: Proces de naștere și de dezvoltare a unui lucru sau a unei ființe. Sursa: DEX ’09 Sinonime: 1. origine; 2. creație, facere, naștere, rodină, roditură, tvorenie (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: genese; limba latină: genesis (DEX ’09).
Cum se pronunță: genetician
GENETICIAN, –ANĂ, geneticieni, –ene, substantiv feminin și masculin. Înseamnă: Specialist(ă) în genetică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: généticien (DEX ’09).
