Cum se pronunță: virginal I

VIRGINAL, -Ă, virginali, -e, adjectiv 1. Care ţine de virgine; propriu virginelor; feciorelnic; 2. (fig.) Care se caracterizează prin curăţenie sufletească; curat la suflet; neprihănit; cast; candid; pur. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virginal; limba latină: virginalus (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: virgin

VIRGIN, -Ă, virgini, -e, adjectiv 1. (despre persoane) Care nu a avut niciodată legături sexuale; cast; feciorelnic; 2. fig. (despre persoane) Care este plin de nevinovăţie; neprihănit; nevinovat; inocent; candid; 3. (despre lucruri) Care încă nu a fost în uz; neatins; pur; curat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: virgo, -inis (DEX […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: virdare

VIRDARE, virdări, substantiv feminin: Pasăre sedentară asemănătoare cu ciocănitoarea, având penajul verde împestriţat cu diferite culori. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: viran

VIRAN, virană, adjectiv: (despre terenurile din raza unei localităţi) Care este liber, neîngrădit şi fără vreo construcţie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: viran (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: virament

VIRAMENT, viramente, substantiv neutru 1. Operaţie bancară de trecere a unei sume de bani de pe un cont pe altul, fără folosirea ei în numerar; 2. Plată fără numerar, efectuată prin trecerea la bancă a unei sume de la contul plătitorului la cel al beneficiarului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virement; […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: maledicțiune

MALEDICȚIUNE, maledicțiuni, substantiv feminin: Întâmplare nefastă care aduce durere şi nenorocire. Sursa: DEX ’09 Sinonime: blestem, imprecație, ocară (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: malédiction (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: maleabilitate

MALEABILITATE, substantiv feminin 1. Caracter maleabil; 2. (fig.) Uşurinţă de adaptare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: adaptabilitate (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: malléabilité (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →