MAJARCĂ, substantiv feminin (pop.) 1. Varietate de viţă de vie, având struguri cu boabe mari verzui-ruginii; 2. Vin de calitate superioară produs din acest soi de struguri. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a majora
A MAJORA, majorez, verb: (preţuri, tarife, taxe, lefuri etc.) A face mai mare în număr, volum sau intensitate; a mări; a spori. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: majorer (DEX ’09).
Cum se pronunță: voință
VOINȚĂ, voințe, substantiv feminin 1. Capacitate de a-şi concentra eforturile spre realizarea unui anumit scop; voie; 2. Îndrăzneală în acţiuni; hotărâre; fermitate; decizie; 3. Intenţie premeditată; 4. Senzaţie de satisfacere a gustului; voie; plăcere; plac; poftă; chef. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a voi + suf. -inţă (DEX ’09).
Cum se pronunță: virologie
VIROLOGIE, substantiv feminin: Ramură a microbiologiei care se ocupă cu studiul viruşilor; virusologie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virologie (DEX ’09).
Cum se pronunță: virolog
VIROLOG, -Ă, virologi, -ge, substantiv masculin și feminin: Specialist în virologie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virologue (DEX ’09).
Cum se pronunță: viroagă
VIROAGĂ, viroage, substantiv feminin: Râpă mică, mocirloasă, formată de apa ploilor, de inundaţii sau prin părăsirea albiei de către un râu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).
Cum se pronunță: virilitate
VIRILITATE, substantiv feminin: Caracter viril; bărbăţie; masculinitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virilité (DEX ’09).
Cum se pronunță: virilism
VIRILISM, substantiv neutru: (la femei) Dezvoltare a unor caractere masculine (pilozitate, voce etc.) din cauza tulburărilor endocrine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: virilisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: viril
VIRIL, -Ă, virili, -e, adjectiv 1. Care constituie un semn al bărbăţiei; caracteristic pentru bărbaţi; bărbătesc; 2. (fig.) Care este plin de vigoare (ca un bărbat); puternic; viguros; voinic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: viril (DEX ’09).
Cum se pronunță: virgulă
VIRGULĂ, virgule, substantiv feminin 1. (gram.) Semn de punctuaţie (în formă de curbă) care marchează o pauză de scurtă durată şi se pune între părţi de propoziţie sau între propoziţii în cadrul frazei, pentru a le izola; 2. (mat.) Semn grafic prin care se separă într-un număr zecimal partea întreagă de partea fracționară. Sursa: DEX […]
