CARBOLIT, substantiv masculin: Masă plastică folosită la fabricarea nasturilor, cataramelor şi a altor obiecte de galanterie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: carbolit (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: carbolic
CARBOLIC, -Ă, carbolici, -ce, adjectiv: Acid carbolic = dezinfectant puternic; fenol. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: carbolique (DEX ’09).
Cum se pronunță: carbogazos
CARBOGAZOS, carbogazoasă, adjectiv 1. Care conține gaz carbonic; 2. Apă carbogazoasă = apă minerală care conţine bioxid de carbon. Sursa: DEX ’09, dexonline Etimologie: carbo[n] + gazoasă (DEX ’09).
Cum se pronunță: carboavă
CARBOAVĂ, carboave, substantiv feminin: Veche unitate monetară rusească (de argint sau de hârtie), echivalentă în valoare cu o rublă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: rublă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă: karboveţ (DEX ’09).
Cum se pronunță: carbid
CARBID, substantiv neutru: Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea acetilenei. Sursa: DEX ’09 Sinonime: acetilură de calciu, carbură de calciu (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: carbide (DEX ’09).
Cum se pronunță: carâmb
CARÂMB, carâmbi, substantiv masculin 1. (rar) Parte a cizmei care acoperă piciorul de la gleznă până la genunchi; tureatcă; 2. Fiecare dintre cele două bare paralele ale loitrei; 3. Fiecare dintre cele două bare paralele ale scării. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ureatcă, (reg.) tureac, (prin Munt. și Olt.) saftian, (tehn.) (reg.) draghină, drăghinar, drug, loitret, […]
Cum se pronunță: caravelă
CARAVELĂ, caravele, substantiv feminin: (în sec. XIII–XVI) Corabie uşoară cu vele, folosită de spanioli şi portughezi în călătorii de lungă durată. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: caravella; limba franceză: caravelle (DEX ’09).
Cum se pronunță: caravă
CARAVĂ, carave, substantiv feminin: Unealtă de pescuit cu care se prind plătici şi şalăi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).
Cum se pronunță: caravanserai
CARAVANSERAI, caravanseraiuri, substantiv neutru: (la popoarele orientale) Han mare unde fac popas caravanele. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caravansérail (DEX ’09).
Cum se pronunță: caravană
CARAVANĂ, caravane, substantiv feminin 1. Convoi de oameni şi de animale de transport (de obicei cămile) care transportă bagaje şi persoane prin deşerturi; 2. Convoi de vehicule şi de persoane, cu acelaşi itinerar şi destinaţie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caravane (DEX ’09).
