Articles Tagged: cum se pronunta

VIDANJOR, vidanjori, substantiv masculin: Persoană care se ocupă cu golirea şi curăţarea haznalelor, latrinelor etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vidangeur (DEX ’09).

VID, viduri, substantiv neutru: Spaţiu fără aer; gol; vacuum. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vide (DEX ’09).

VID. -Ă, vizi, -de, adjectiv: Care este lipsit de materie ponderabilă; care este deşert; gol. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vide (DEX ’09).

VICTORIOS, -OASĂ, victorioși, -oase, adjectiv 1. (despre persoane) Care a repurtat o victorie (mare); triumfător; învingător; biruitor; 2. Care vădeşte mândrie şi satisfacţie pentru o victorie; triumfător. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: victoriosus; limba franceză: victorieux  (DEX ’09).

VICTIMĂ, victime, substantiv feminin 1. Persoană care a nimerit într-un accident sau într-o catastrofă; jertfă; 2. (fig.) Persoană care suferă din cauza unor circumstanţe nefavorabile; jertfă; 3. (ist.) Fiinţă sacrificată în semn de prinos unui zeu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: victime; limba latină: victima (DEX ’09).

VICONTESĂ, vicontese, substantiv feminin: Soţie sau fiică a vicontelui. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vicomtesse (DEX ’09).

VICONTE, viconți, substantiv masculin: (în unele ţări; folosit şi ca titlu pe lângă numele respectiv) Reprezentant al nobilimii cu grad superior baronului şi inferior contelui. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vicomte (DEX ’09).

VICLEȘUG, vicleșuguri, substantiv neutru: Faptă care denotă viclenie; truc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ipocrizie, subterfugiu (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: hitlenség (DEX ’09).

VICLENIE, viclenii, substantiv feminin 1. Caracter viclean; perfidie; 2. Manifestare de om viclean; manevră iscusită prin care se înşală buna-credinţă a cuiva: hârtie; şiretenie; tertip; stratagemă; truc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viclean + suf. -ie (DEX ’09).

VICLENEȘTE, adverb: În felul viclenilor; cum obişnuiesc viclenii; ca viclenii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viclean + suf. -ește (DEX ’09).