Articles Tagged: cum se pronunta

MARȚEA, adverb: În fiecare zi de marţi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: martis (DEX ’09).

MARȚAFOI, marțafoi, substantiv masculin: (fam.) Om de nimic; persoană fără preocupări serioase; derbedeu; puşlama; secătură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

A MASCA, maschez, verb 1. A ascunde vederii; a face să nu se vadă; a camufla; 2. (fig.) A prezenta într-o formă aparentă, ascunzând adevărul; a disimula; 3. (obrazul sau o parte a lui) A acoperi cu o mască (pentru a nu fi recunoscut). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: masquer (DEX […]

A MASACRA, masacrez, verb 1. A supune unui masacru; a nimici în masă; a măcelări; 2.  fig. (lucrul) A aduce într-o stare dezastruoasă; 3. fig. (materiale, piese etc.) A strica involuntar în timpul executării, dând dovadă de neîndemânare şi brutalitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: massacrer (DEX ’09).

A MASA, masez, verb I. A strânge într-un tot; a dispune în masă; a reuni; a îngrămădi; II. (corpul sau părţi ale acestuia) A supune masajului pentru a înviora circulaţia sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: masser (DEX ’09).

MARȚ, substantiv neutru: A face sau a fi marț = a bate sau a fi bătut categoric la jocul de table, de cărți sau la altă întrecere; a întrece sau a fi întrecut, a depăși sau a fi depășit categoric; a face sau a fi pus în situația să nu mai poată obiecta sau spune […]

MARȚ, marțuri, substantiv neutru (pop.) 1. (la singular) A treia lună a anului; martie; mărţişor; 2. Obiect mic de podoabă, legat de un fir împletit de culoare roşie şi albă, care se poartă în cursul lunii martie, ca simbol al primăverii; mărţişor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: martius (DEX ’09).

MARTOR, -Ă, martori, -e, substantiv masculin și feminin 1. Persoană care asistă sau a asistat la desfăşurarea unui eveniment; 2. Persoană care dă lămuriri în faţa unui organ judiciar în legătură cu anumite fapte, pe care le cunoaşte şi care pot ajuta la soluţionarea unui proces. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: […]

MARTIROLOGIU, martirologii, substantiv neutru 1. Culegere de povestiri despre suferinţele îndurate de mucenicii bisericii; 2. (fig. rar) Listă de martiri sau de sfinţi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: martyrologium; limba franceză: martyrologe (DEX ’09).

MARTIRIU, martirii, substantiv neutru 1. Suferinţă îndurată pentru anumite idei sau convingeri; 2. Suferinţă mare, mai ales morală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: martyrium (DEX ’09).