Articles Tagged: cum se pronunta

A URLUI, urluiesc, verb: (cereale) A măcina pentru urluială; a preface în urluială. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: örölni (DEX ’09).

A URLA, urlu, verb 1. (mai ales despre lupi, câini, şacali) A scoate sunete puternice prelungi; a scoate urlete; 2. (despre persoane) A emite strigăte violente şi prelungi; a zbiera; 3. A cânta tare cu voce neplăcută (şi falsă); 4. (despre vânt, vifor) A produce un zgomot şuierător. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (Transilv.) a băuna, […]

A URINA, urinez, verb: A elimina urină din vezica urinară. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a ieși, (pop.) a se pișa, a se uda (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: uriner (DEX ’09).

A URGISI, urgisesc, verb: pop. (persoane) A face să suporte o urgie, o năpastă; a năpăstui; a oropsi. Sursa: DEX ’09 Sinonime: persecuta, oprima (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: órghizomai (DEX ’09).

A URGENTA, urgentez, verb: (acţiuni, procese) A face să aibă loc sau să se producă mai repede; a grăbi; a zori; a pripi; a precipita. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a accelera (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din urgent (DEX ’09).

A URÎ, urăsc, verb: (persoane, stări de lucruri etc.) A trata cu ură; a nu putea suferi (din aversiune sau din duşmănie). Sursa: DEX ’09 Sinonime: a dușmăni (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: horrire (DEX ’09).

A SE URNI, mă urnesc, verb: A se pune în mişcare, deplasându-se (puţin) din locul iniţial; a se clinti. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: urinonti (DEX ’09).

A SE URGISI, mă urgisesc, verb: (înv.) A fi cuprins de furie; a se înfuria. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: órghizomai (DEX ’09).