Cum se pronunță: a se urî

A SE URÎ, mă urăsc, verb 1. A se afla în relaţii de duşmănie (cu cineva); 2. (construit cu dativul) A se plictisi foarte tare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a se dușmăni, a se plictisi (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: horrire (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: subordonator

SUBORDONATOR, subordonatoare (subordonatori, subordonatoare): adj., Care subordonează; care are în subordine. ◊ Conjuncție ~oare conjuncție de subordonare. Din fr. subordonner + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză subordonner. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: subordonare

SUBORDONARE, subordonări: substantiv feminin, 1) v. A SUBORDONA. 2) lingv. Raport sintactic de dependență gramaticală a unei propoziții de altă propoziție (sau a unui cuvânt de alt cuvânt). [G.-D. subordonării]Din fr. subordonner. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză subordonner. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: subordine

SUBORDINE: substantiv feminin, În ~ (sau în ~le cuiva) supus unei persoane superioare în grad; sub ascultarea cuiva. Din sub- + lat. ordo. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și din limba latină ordo. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: subordin

SUBORDIN, subordine: substantiv neutru, biol. Categorie sistematică intermediară între ordin și familie. [Sil. sub-or-]. Din sub- + lat. ordo. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și din limba latină ordo. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: subofițer

SUBOFIȚER, subofițeri: substantiv masculin, Militar cu grad superior celui de sergent și inferior celui de ofițer. [Sil. sub-]. Din sub- + pol. oficer. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și din limba poloneză oficer. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: subnutrit

SUBNUTRIT, subnutrită (subnutriți, subnutrite): adj., Care primește mai puțină hrană decât i se cuvine; subalimentat. Din sub- + lat. nutrire. Etimologie: Cuvânt provenit din sub și din limba latină nutrire. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: submersiune

SUBMERSIUNE, submersiuni: substantiv feminin, Cufundare totală a unui corp într-un lichid. [G.-D. submersiunii; Sil. -si-u-]. Din fr. submersion. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză submersion. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță