URÂȚENIE, urâțenii, substantiv feminin 1. Caracter urât; sluţenie; 2. Fiinţă sau lucru urât; sluţenie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: diformitate, hâdoșenie, poceală, sluțenie, urâciune, (rar) sluție, (pop.) hâzenie, (înv.) grozăvie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: urât + suf. -enie (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: urare
URARE, urări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a ura; 2. Cuvânt sau formulă spusă cu o deosebită afecţiune (cu prilejul unei aniversări, al celebrării căsătoriei etc.). Sursa: DEX ’09 Sinonime: urat (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a ura (DEX ’09).
Cum se pronunță: uraniu
URANIU, substantiv neutru: Metal alb-argintiu, radioactiv, folosit, mai ales, la obţinerea energiei nucleare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: uranium (DEX ’09).
Cum se pronunță: latrină
latrină, latrine, substantiv feminin, 1. Closet (rudimentar), privată, hazna. sinonime: closet hazna privată toaletă vece Sursa: DEX 09 etimologie: limba latină latrina limba franceză latrine
Cum se pronunță: uranic
URANIC, -Ă, uranici, -ce, adjectiv: uranian. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: uranique (DEX ’09).
Cum se pronunță: uranian
URANIAN, -Ă, uranieni, –ene, adjectiv: Care ţine de univers; propriu universului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: uraniano (DEX ’09).
Cum se pronunță: urangutan
URANGUTAN, urangutani, substantiv masculin: Maimuţă antropoidă, de talie mare, cu membrele anterioare mult mai lungi decât cele posterioare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: orang-outan (DEX ’09).
Cum se pronunță: urale
URALE, substantiv neutru: (plural) Aclamaţii, ovaţii cu strigăte de „ura“. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din ura (DEX ’09).
Cum se pronunță: latitudine
latitudine, latitudini, substantiv feminin, 1. Distanța unghiulară a unui punct de pe glob față de ecuator, măsurată pe meridianul care trece prin acel punct și exprimată în grade, minute și secunde. diferențiere Distanța unghiulară a unui punct oarecare de pe glob sau a unui astru față de un plan ecuatorial de referință, măsurată în grade […]
Cum se pronunță: latir
latir, substantiv masculin, 1. Plantă erbacee furajeră din familia leguminoaselor, cu tulpina târâtoare și ramificată, cu frunzele terminate cu un cârcel și cu flori albastre, violete, roz, albe sau galbene (Lathyrus salivus). Sursa: DEX 09 etimologie: limba latină denumire științifică lathyrus
