Articles Tagged: cum se pronunta

A EVITA, evit, verb 1. (persoane, discuţii etc.) A trece în mod intenţionat, ferindu-se; a ocoli; a eluda; 2. (acţiuni reprobabile) A preîntâmpina pentru a nu se produce; 3. A ocoli apelând la motive false. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ocoli, a se feri, a împiedica, a îndepărta, a înlătura, a ocoli, a preîntâmpina, a preveni, […]

A EVISCERA, eviscerez, verb: (animale sacrificate pentru consum) A supune operaţiei de scoatere a organelor din cavitatea abdominală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: éviscérer (DEX ’09).

A EVIRA, evirez, verb: (fiinţe) A lipsi de glandele sexuale pe cale terapeutică; a scopi; a castra; a jugăni; a steriliza. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: évirer; limba latină: evirare (DEX ’09).

A EVINGE, eving, verb: rar (persoane) A supune unei evicţiuni; a face să sufere o evicţiune. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: evincere (DEX ’09).

EVAPORIMETRU, evaporimetre, substantiv neutru: Instrument pentru măsurarea vitezei de evaporare a apei de pe suprafaţa bazinelor sau din sol. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: évaporimetre (DEX ’09).

EVAPORIGRAF, evaporigrafe, substantiv neutru: Evaporimetru înregistrator. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: évaporographe (DEX ’09).

EVANTAI, evantaie, substantiv neutru: Obiect pliabil în formă semicirculară, confecţionat din diferite materiale şi folosit (mai ales de femei) pentru a-şi face vânt, spre a se răcori. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (înv. și pop.) apărătoare, (înv.) vânturar (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: évantail (DEX ’09).

EVANGHELIST, -Ă, evangheliști, -ste, substantiv masculin și feminin 1. Fiecare dintre cei patru autori ai Evangheliei; 2. Slujitor al bisericii specializat în citirea fragmentelor din Evanghelie; 3. Membru al unui cult evanghelic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: evangelistu (DEX ’09).

EVANGHELIE, evanghelii, substantiv feminin 1. Parte a Bibliei, recunoscută numai de creştini, care cuprinde faptele şi învăţătura lui Isus Hristos; 2. Pasaj biblic care se citeşte sau se cântă în timpul slujbei religioase creştine; 3. (glumeţ) Lucrare care cuprinde principiile fundamentale ale unei doctrine. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (bis.) evangheliar, tetraevanghel, tetraevangheliar (Sursă: Sinonime 2002). […]

EVANGHELIC, -Ă, evanghelici, -ce, I. adjectiv 1. Care ţine de evanghelie; propriu evangheliei; 2. Care ţine de religia protestantă fondată pe evanghelie; II. substantiv masculin și feminin: Adept al protestantismului. Sursa: DEX ’09 Sinonime: luteran (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: évangélique; limba latină: evangelicus (DEX ’09).