Articles Tagged: cum se pronunta

REVIZUIRE, revizuiri, substantiv feminin 1. v. a revizui; 2. (jur.) Cale de atac pentru anularea unei decizii judecătoreşti definitive, pe baza unor probe descoperite după judecarea pricinii. Sursa: DEX ’09 Sinonime: verificare, controlare, revedere, revizie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a revizui (DEX ’09).

REVIZORAT, revizorate, substantiv neutru 1. Funcţie de revizor; 2. Durata acestei funcţii; 3. Sediul revizorului; 4. (înv.) Serviciu de revizie; inspectorat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: revizor + suf. -at (DEX ’09).

REVIZOR, -OARE, revizori, -oare, substantiv masculin și feminin 1. Persoană oficială care face revizie într-un sector de activitate; inspector; controlor; 2. (rar) Persoană care face o corectură; corector. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: révisseur; limba germană: Revisor (DEX ’09).

REVIZIONIST, -Ă, revizioniști, -ste, I. adjectiv: Care ţine de revizionism; propriu revizionismului; II. substantiv masculin și feminin: Adept al revizionismului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: révisionniste (DEX ’09).

REVIZIONISM, substantiv neutru: Atitudine care urmăreşte revizuirea şi schimbarea unei legi, a unei doctrine etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: révisionnisme (DEX ’09).

REVIZIE, revizii, substantiv feminin 1. v. a revizui; 2. Control special al activităţii economice sau financiare a întreprinderilor, organizaţiilor sau a persoanelor responsabile; inspecţie; 3. (tehn.) Ansamblu de operaţii efectuate asupra unei instalaţii sau asupra unei maşini, care constă în reglarea pieselor și aparatajelor, în înlăturarea jocurilor survenite prin uzură etc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: […]

REVIVISCENȚĂ, substantiv feminin (rar) 1. Revenire la viaţă; reînviere; 2. (med.) Reapariţie în conştiinţă a unor momente uitate; 3. (biol.) Proprietate a unor plante şi animale acvatice inferioare de revenire la viaţă, prin umiditate, după ce s-au uscat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: reviviscence (DEX ’09).

REVIVISCENT, -Ă, reviviscenți, -te, adjectiv: (rar) Care reînvie; readucător la viaţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: reviviscent (DEX ’09).