PACEAURĂ, paceaure, substantiv feminin – 1. Bucată de pânză (veche) folosită în anumite scopuri (pentru ștersul prafului, pentru spălatul vaselor etc.); cârpă; petică. 2. depr. Femeie desfrânată; târfă; târâtură; prostituată. (Sil. -cea-u-)
Sursă: DEX ’09
Etimologie: cuvânt provenit din limba neogreacă “patsavúra” și din limba turcă “paçrava”
