PAHAR, pahare, substantiv neutru – 1. Vas mic (de sticlă, de ceramică, de material plastic etc.), de obicei de formă cilindrică, care servește pentru băut. 2. Conținutul unui asemenea vas. * Cântec de ~ cântec care se cântă la masă în timpul unei petreceri. A ridica ~ul a bea; a cinsti. A închina ~ul a rosti un toast.
Sursă: DEX ’09
Etimologie: cuvânt provenit din limba sârbă “pehar” și din limba maghiară “pohár”
