RADIOTEHNICĂ, substantiv feminin 1. Ramură a tehnicii care se ocupă cu studiul emiterii şi recepţiei la distanţă a undelor radio şi a oscilaţiilor electromagnetice de frecvenţă înaltă; 2. Ramură a tehnicii care se ocupă cu construirea radioaparaturii.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: radiotechnique (DEX ’09).
