RĂSUCIRE, răsuciri, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) răsuci și rezultatul ei; 2. Defect al pieselor de cherestea produs la uscare, care face ca suprafața lor să devină elicoidală.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: învârtire, învârtit, răsuceală, răsucit, răsucitură, suceală, sucire, sucit, sucitură, torsiune, (rar) torsionare, încolăcire, întoarcere, întors, rotație (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: v. a (se) răsuci (DEX ’09).
