RĂTEZ, răteze, substantiv neutru: (fam.) Închizătoare primitivă, în formă de bară, cu care se încuie poarta, uşa sau obloanele; zăvor.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: clanță, inel, ivăr, încuietoare, lanț, ochi, verigă, za, zăvor (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba ucraineană: retjazi; limba maghiară: retesz (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.