RECITATIV, recitative, substantiv neutru: Melodie sau fragment dintr-o bucată muzicală interpretată în formă de declamaţie, care comentează acţiunea dintr-o operă şi face legătura dintre arii.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: (muz.) melopee (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: récitatif; limba germană: Rezitativ (DEX ’09).
