RECTORAT, rectorate, substantiv neutru 1. Organ de conducere al unei instituţii de învăţământ superior în frunte cu un rector; 2. Sediul acestui organ; 3. Funcţia de rector.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: rectorat; limba germană: Rektorat (DEX ’09).
