REDAN, redane, substantiv neutru 1. (înv.) Fortificaţie simplă în formă de unghi (folosită de obicei pentru apărarea unei treceri); 2. Aliniere oblică a cladirilor de-a lungul unei străzi, astfel ca un colţ al lor să iasă mai mult spre stradă.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: redan (DEX ’09).
