REFRACTAR, -Ă, refractari, -e, adjectiv 1. (despre unele materiale) Care rezistă la temperaturi înalte fără a-şi schimba structura; cu proprietatea de a rezista la temperaturi înalte; 2. fig. (despre persoane) Care opune rezistenţă influenţelor străine; lipsit de receptivitate.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: încăpățânat (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: réfractaire (DEX ’09).
