REGRET, regrete, substantiv neutru: Părere de rău cauzată de o nereuşită sau de săvârşirea unei fapte reprobabile; remuşcare; căinţă.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: căință, mustrare, pocăință, remușcare, părere de rău, (rar) penitență, pocăială, (înv.) înfrângere, pocaianie, (franțuzism înv.) repentir (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: regret (DEX ’09).
