Cum se pronunță: revoltător II

  • Denisa Fratila
  • R

REVOLTĂTOR, -OARE, revoltători, -oare, adjectiv: Care provoacă revoltă; în stare să revolte.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: scandalos, (înv.) revoltant, (înv., în Transilv.) scăndălicios (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie: a (se) revolta + suf. -ător (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.
Tagged: