REZIDENȚĂ, rezidențe, substantiv feminin 1. Sediu al unei autorităţi sau al unei persoane oficiale; reşedinţă; 2. Clădire sau localitate în care se află acest sediu; reşedinţă.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: résidence; limba germană: Residenz; limba latină: rezidentia (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.