REZISTENT, -Ă, rezistenți, -te, adjectiv 1. (despre lucruri) Care rezistă; nesupus la acţiuni externe; 2. (despre fiinţe) Care suportă (uşor) vicisitudinile vieţii; în stare să treacă peste orice dificultăţi.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: tare, solid, durabil, puternic, (pop.) pilos, trainic, viabil, persistent, (livr.) peren, indestructibil (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: résistant; limba italiană: resistente (DEX ’09).
