REZONANȚĂ, rezonanțe, substantiv feminin 1. Proprietate a unor obiecte de a intensifica şi de a prelungi sunetele; 2. (fiz.) Fenomen de apariţie a oscilaţiilor sub acţiunea altor oscilaţii de (aproape) aceeaşi frecvenţă; 3. (fig.) Efect produs de un eveniment, fapt etc.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: răsunet, sonoritate, timbru, ton (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: résonnance (DEX ’09).
