RIGLĂ, rigle, substantiv feminin 1. Instrument format dintr-o bară gradată, folosit la trasarea unor linii drepte sau la măsurat; linie; 2. (metal.) Unealtă metalică sau de lemn, folosită în metalurgie pentru netezirea și îndepărtarea surplusului de amestec de formare.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba neogreacă: rígla (DEX ’09).
