RUG, rugi, substantiv masculin 1. Tulpină târâtoare a unor plante erbacee; 2. Plantă erbacee cu tulpina spinoasă, cu flori albe sau roz şi cu fructe negre comestibile; mur; 3. Trandafir sălbatic; măceş; răsură; rujă.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: (reg.) strug, curpen, măceș, mărăcine, mur, roză, salcâm, spin, trandafir, trandafir sălbatic, vrej, zmeur, zmeurar (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: rubus (DEX ’09).
