RUSTIC, -Ă, rustici, -ce, adjectiv 1. Care tine de viaţa de la ţară; propriu vieţii de la ţară; câmpenesc; bucolic; rural; 2. (iron.) Care vădeşte lipsă de educaţie şi delicateţe; lipsit de maniere alese; necioplit; grosolan; 3. fig. (despre mobilă, case etc.) Care este cu suprafaţa brută, nefinisată.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: patriarhal, țărănesc, (livr.) campestru, rural, câmpenesc (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba latină: rusticus; limba franceză: rustique (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.