CILINDRU, cilindre, substantiv neutru: (înv.) Pălărie înaltă, de formă cilindrică, cu boruri înguste, purtată la ceremonii de bărbaţi; joben.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: cylindre; limba latină: cylindrus (DEX ’09).
