Cum se pronunță: strigoi
STRIGOI ~ substantiv masculine, 1) (în superstiții) Sufletul unui mort despre care se crede că ar ieși noaptea din mormânt pentru a pricinui rele celor vii;...
Cum se pronunță: strigoaică
STRIGOAICĂ ~ce substantiv feminin, 1) v. STRIGOAIE. 2) pop. Femeie care se ocupă cu vrăjitoria; vrăjitoare. Din lat. striga + suf. ~că. Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: strigiformă
STRIGIFORMĂ ~e substantiv feminin, 1) la pl. Ordin de păsări răpitoare nocturne cu capul foarte mobil, cu ochii mari, îndreptați înainte, cu ciocul scurt,...
Cum se pronunță: a struji
A STRUJI~esc, vb. tranz. 1) (obiecte de lemn sau de metal) A ciopli cu ajutorul unei unelte (daltă, cuțit, bardă etc.). 2) (obiecte) A curăța de înveliș (coajă,...
Cum se pronunță: a structura
A STRUCTURA~ez vb. tranz. A face să aibă o structură. Din fr. structurer. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză structurer. (DEX ’09)...
Cum se pronunță: a stropși
A STROPȘI ~esc vb tranz. pop. 1) A deforma prin lovire sau apăsare; a zdrobi; a stâlci. A-și ~ un deget. 2) A face să nu mai existe; a nimici; a prăpădi....
Cum se pronunță: a stropoli
A STROPOLI~esc vb. intranz. reg. A se ocupa cu diferite lucruri mărunte prin gospodărie; a trebălui; a roboti; a se porăi. Orig. nec. Etimologie: Cuvânt de...
Cum se pronunță: a strivi
A STRIVI~esc vb. tranz. 1) A face să se strivească; a turti. A-și ~ un deget. 2) A omorî prin apăsare sau presare puternică. ~ o insectă. 3) fig. A face să...
Cum se pronunță: a striga
A STRIGA strig 1. Vb. intranz. 1) (despre oameni) A produce sunete puternice și stridente (de mânie, de groază sau de durere); a scoate strigăte; a țipa; a...
Cum se pronunță: a se stropși
A SE STROPȘImă ~esc vb. intranz. pop. A spune ceva pe un ton ridicat, încruntându-se; a se răsti (la cineva) cu supărare în glas. Din bulg. strša, sl. sutrositi....
Cum se pronunță: a se strofoli
A SE STROFOLI mă ~esc vb. intranz. pop. A vorbi pe un ton ridicat, gesticulând și dându-și importanță; a se rățoi; a se cocoși. Orig. nec. Etimologie:...
Cum se pronunță: a se strivi
A SE STRIVI pers. 3 se ~ește vb intranz. A-și pierde forma (prin presare, strângere, apăsare); a se turti. Din sl. sutryvati, sutrivati. Etimologie: Cuvânt...
