Cum se pronunță: sote
SOTE~uri substantiv neutru, Fel de mâncare pregătită, mai ales din legume fierte sau înăbușite în unt. Din fr. sauté. Etimologie: Cuvânt provenit din limba...
Cum se pronunță: spongiozitate
SPONGIOZITATE substantiv feminin, Caracter spongios. Din fr. spongiosité. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză spongiosus. (sursa DEX ’09)...
Cum se pronunță: spongios
SPONGIOS ~oasă (~oși, ~oase) adj., Care este poros ca buretele; buretos. . Din lat. spongiosus, fr. spongieux. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină spongiosus....
Cum se pronunță: spongier
SPONGIER ~i substantiv masculin, 1) la pl. Clasă de nevertebrate marine (rar dulcicole) cu corpul silicios sau calcaros, care absoarbe prin pori apa împreună...
Cum se pronunță: spondeu
SPONDEU ~e substantiv neutru, Picior de vers compus din două silabe accentuate (în metrica modernă) sau din două silabe lungi (în metrica antică). Din lat....
Cum se pronunță: sponcă
SPONCĂ ~ci substantiv feminin, Piesă de metal constând din două elemente (în formă de cârlig cu inel) care servește pentru a încheia o haină; copcă. *...
Cum se pronunță: spolocanie
SPOLOCANIE ~i substantiv feminin, (în biserica ortodoxă) Prima zi a postului mare. Din ucr. spolokanje. Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană spolokanje....
Cum se pronunță: spoliat
SPOLIAT ~tă (~ți, ~te) 1) adj., Care este deposedat (prin forță sau înșelăciune) de bunurile sale. 2) Care este privat (în mod abuziv) de drepturi și libertăți....
Cum se pronunță: spoitor
SPOITOR ~oare (~ori, ~oare) substantiv masculin și feminin, Persoană care se ocupă cu spoitul vaselor de aramă. Din sl. supojiti + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: spoială
SPOIALĂ ~ieli substantiv feminin, 1) v. A SPOI. 2) Strat subțire de metal inoxidabil protector. 3) fig. Lucru superficial care produce o impresie înșelătoare;...
Cum se pronunță: splinuță
SPLINUȚĂ ~e substantiv feminin, Plantă erbacee cu tulpina păroasă, cu flori mari, prelungi, dințate, care crește prin păduri, tufărișuri și fânețe,...
Cum se pronunță: splint
SPLINT ~uri substantiv neutru, Cui de siguranță. Din engl. splint. Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză splint. (sursa DEX ’09)...
