Cum se pronunță: rânză
RÂNZĂ, rânze, substantiv feminin: 1. Stomac de pasăre; pipotă; 2. (fam.) Stomac de om. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba albaneză:...
Cum se pronunță: rântaș
RÂNTAȘ, rântașuri, substantiv neutru: Condiment preparat din făină prăjită (cu ceapă) în grasime, folosit la pregătirea sosurilor sau ca adaos la unele...
Cum se pronunță: rânjitor
RÂNJITOR, -OARE, rânjitori, -oare, adjectiv 1. Care rânjeşte; 2. Care batjocoreşte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a rânji + suf. -tor (DEX ’09)....
Cum se pronunță: rânjet
RÂNJET, rânjete, substantiv neutru 1. (la oameni) Zâmbet sarcastic, care descoperă dinţii şi schimonoseşte faţa; 2. (la unele animale) Arătare a dinţilor,...
Cum se pronunță: a se rândui
A SE RÂNDUI, mă rânduiesc, verb: A se substitui pe rând, consecutiv; a se succeda. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rând + suf. -ui (DEX ’09)....
Cum se pronunță: a răvăși
A RĂVĂȘI, răvășesc, verb 1. (lucruri) A întoarce în dezordine căutând; a răscoli; a scotoci; 2. (părul) A împrăştia în toate părţile; 3. (fig.)...
Cum se pronunță: a rășpălui
A RĂȘPĂLUI, rășpăluiesc, verb: (obiecte de lemn, de metal, de piele etc.) A prelucra cu raşpelul. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a pili (Sursă: Sinonime...
Cum se pronunță: a râșni
A RÂȘNI, râșnesc, verb 1. (boabe de cereale) A măcina cu râşniţa; a da la râşniţă; 2. (fig. rar) A preface în bucăţi; a zdrobi. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: a rășlui
A RĂȘLUI, rășluiesc, verb 1. (lemn, piatră etc.) A prelucra prin desprindere de aşchii; 2. (seminţe) A curăţa de coajă; a decoji; a decortica; 3. pop....
Cum se pronunță: a rânji
A RÂNJI, rânjesc, verb 1. (despre unele animale) A-şi strâmba gura arătându-şi dinţii şi mârâind ameninţător; 2. (despre oameni) A-şi schimonosi faţa...
Cum se pronunță: a râni
A RÂNI, rânesc, verb: (grajduri, ocoale, ogrăzi etc.) A curăţa de straturile (de murdărie, zăpadă etc.) depuse la suprafaţă. Sursa: DEX ’09 Sinonime:...
Cum se pronunță: a rândui
A RÂNDUI, rânduiesc, verb 1. (diferite obiecte) A aşeza în rând; a înşira; 2. v. a orândui; 3. (rar) A impune printr-o dispoziţie. Sursa: DEX ’09...
